O melodie

Dalila şi Alain Delon. Are un farmec aparte. Mai jos o să vă ataşez şi versurile. De prima dată când am ascultat-o am avut senzaţia că o înţeleg. E ceva in genul, "Buna seara, iubito" (Caramitru si L. Stoica, cred). Am încercat o traducere dar am constatat cu stupoare că nu-mi iese. Literar vorbind. Mi-am dat seama unde greşeam, franceza e limba care nu ar trebui tradusă niciodată, mai ales când e vorba de poezie. Îşi pierde frumuseţea, farmecul. Aşa că am lăsat deoparte şi am început să mă bucur de frumuseţea ei. Şi am înţeles ceea ce prima data nu auzisem sau vazusem.  http://www.youtube.com/watch?v=_ifJapuqYiU